Filosofie cu iz politic

Cu siguranta, macar o data in viata, ti-ai pus intrebarea: “Cum ar fi daca as fi si eu politician?” Ti-ar placea sa te bucuri de aparitiile televizate, de calatoriile in interes de serviciu si mai ales de renumele pe care il poti avea daca faci parte din sfera politicului. La urma urmei, ai avea o viata implinita, o cariera de succes si o familie fericita. Ce ti-ai putea dori mai mult?

Ei bine, lucrurile nu sunt chiar atat de simple. A fi politician nu inseamna numai “lapte si miere” in fiecare zi. Te confrunti tot timpul cu o sumedenie de probleme pe care, pana la sfarsitul zilei, trebuie sa le rezolvi. Ai putea spune ca nu este adevarat, fiindca de mult ori vezi pe sticla o multime de stiri politica pline de promisiuni nerespectate, neprezentari la sedintele de partid si la intrunirile generale. Totusi, nu trebuie sa generalizezi. Ceea ce vezi la televizor, nu reflecta intotdeauna realitatea. De multe ori, moderatorii exagereaza enorm pe aceasta teama, din dorinta de a crea subiecte de discutie. Daca totul ar fi intr-o perfecta armonie, n-ai mai fi atat de tentat sa te uiti. Si, cum tara “merge la vale”, dupa spusele multora, trebuie sa ai in cine sa arunci cu noroi.

Nu te gandi ca, a fi politician inseamna neaparat si o viata linistita. Trebuie sa vii in permanenta cu idei noi si propuneri, pentru a rezista “acolo sus”. Trebuie sa stii sa lupti si sa iti duci ideile pana la capat, pentru a nu fi doborat politic. In concluzie, trebuie sa fii puternic si perseverent.
In ciuda aparentelor, mai exista si politicieni cinstiti, care si-au stabilit din timp drumul pe care vor sa-l urmeze si care se lupta din rasputeri pentru a-si atinge tinta. Aceia sunt oamenii care doresc cu adevarat sa traim intr-o tara mai buna,care doresc sa nu ne mai facem de ras peste tot unde mergem si care vor, cu tot dinadinsul, sa ne transforme intr-un popor mai bun. Acestia sunt oamenii care merita tot respectul si aplauzele noastre, pentru ca vor, pot si reusesc sa duca la indeplinire ceea ce au promis. Daca si tu crezi ca poti face fata unei astfel de lupte, inarmeaza-te cu rabdare si porneste la drum.

Vara la strand

Nu imi place. Dar absolut deloc. Si am sa motivez si de ce. Pentru ca e plin ochi, nu ai loc sa pui un ac. Am fost cand eram in liceu de vreo cateva ori, si pe langa faptul ca nu prea am gasit loc unde voiam noi, nici nu imi place sa stau mult la soare.
 

Mie imi place sa stau in apa, mult, dar cat se poate de mult. Dar in week-end la noi, nu se poate. Adica se poate, dar nu imi place mie. Mereu se gaseste cate un nebun care sa sara peste tine. Si niciodata nu stii, cine naiba iti plonjeaza in cap. Singurul lucru care ma atrage oarecum e ca sunt 3 bazine, si pot alege sa stau intr-unul care sa nu imi para periculos. Dar eu daca merg la strand, merg de obicei la terasa. Si ma abtin de la a face plaja. Nu de alta dar, nu imi place sa stau departe de apa. Si evident toate locurile bune sunt ocupata. Si mai sunt si tipele alea sfatoase, care sunt negre de la atata solar, cu un trup perfect, pardon perfect siliconat, si vin sa-si expuna nurii la plaja. Dar, ma lasi? Si se aseaza strategic langa una care arata mai putin bine decat ea, asta ca sa fie sigura ca atrage privirile cuceritorilor. Si se mai da cu tone de crema pentru protectie solara. Mai are rost sa te dai? Acuma zau ca esti neagra cred ca si sub piele.
 

Dar imi place ca sunt si femei care n-au nicio treaba. Nu le pasa ca sunt plinute, ca au sanii lasati, sau mai rau ca sunt cat casa. Ele fac plaja, lejere. Fara sa le pese, ca sunt unii mitocani care pe langa faptul ca nu isi iau privirea de la ele, mai fac si misto. Sunt curioasa de barbatii burtosi, de ce nu se rade, la mare? Ei de ce au dreptul sa arate ca niste porci, iar femeile daca isi expun burtica la soare deja e problema?
 

Sfatul meu e sa va bucurati devara indiferent unde sunteti. Anul asta imi propun sa ajung la strand cu fiica mea ca stiu ca ii place apa la nebunie. Si o sa fac tot posibilul sa ma tin de cuvant.

Viziune si valoare

Sunt multe persoane care gandesc solutii, au idei sau vor sa-si  implementeze valoarea in aceasta lume uneori debusolata. E pacat ca omenirea este populata de persoane inteligente sau chiar geniale dar care nu au incredere in ele si-n puterea de schimbare a idealurilor nutrite, care se ascund sub lenjerii de pat asteptand sa vina o noua zi fara expunere. Pe de alta parte sunt atatia care au o incredere de neclintit in propria personalitate dar care sunt incapabili de a schimba ceva in jurul lor, fie dintr-o prostie exagerbata, fie din prea multa rautate.

Valoarea si viziunea sunt elemente cu care pot jongla oamenii inteligenti, insa modestia si lipsa lor de incredere este vinovatia celorlati fata de ei. Daca in mod repetat li s-a spus: nu vei putea schimba lumea, esti un tocilar, nu ai viziune, traiesti degeaba... este clar de ce s-a subrezit increderea in fortele proprii si de ce acesti oameni gasesc mai multa incantare in teoria cartilor decat in compania prietenilor, sau de ce se ascund sub lenjerii de pat in loc sa dantuiasca noaptea prin cluburi. Bineinteles ca o atitudine sau alta nu poate fi judecata, nu este corecta sau gresita o activitate in sine, insa este gresita atitudinea celor multi fata de cei putini si peste medie de creativi si destepti.

Fiecare vine in acesta viata cu propriul aport, difera doar proportiile. Viziunea si valoarea nu sunt acelea pe care le ascundem impreuna cu cei „luminati” in lenjerii de pat rutinate de ganduri marete, valoarea si viziunea apartin acelora ce stiu sa aprecieze genialitatea, ce fac loc celor ce pot aduce o schimbare fara sa-i judece, sa-i persifleze sau sa le compromita viitorul. Atitudinea cu care abordam fiecare situatie este cea care stabileste maretia noastra. Fie ca suntem sau nu demni de apreciere, viziunea si valoarea trebuie sa fie premisele existentei noastre.