Stau de multe ori si ma intreb: oare cum poti sa iti dai seama ca decizia pe care tocmai ai luat-o este cea corecta? Apoi, imi raspund cu resemnare ca nu prea ai cum sa iti dai seama, cel putin pe moment. In cel mai bun caz, dupa un timp vei cantarii alegerile si vei stii care au fost bune si care au fost rele.
Poate ca asta face parte din misterul si frumusetea vietii. Daca ai stii dinainte ce trebuie sa faci ca sa fie bine, atunci nu ai mai avea parte de surprize si toata viata ar fi doar un sir lung de monotonii.
Pe de alta parte, cred ca adanc in sufletul nostru stim ce trebuie sa facem ca sa mergem spre decizia corecta.
Am descoperit ca unele decizii ne afecteaza pe termen lung, altele au efect pe termen scurt.
Ar fi interesant sa stim ca exista o reteta magica pe care daca o respectam cu strictete, atunci rezultatul va fi cel scontat. Dar nu exista. Si daca ar exista, s-ar pierde din frumusetea de a trai.
Fiecare minut, fiecare ora, fiecare zi este o intrecere cu noi insine si cu altii spre linia de sosire. Intrecerea consta in culegerea de date si informatii pentru a putea lua cele mai bune decizii. Deciziile ne aduc pas cu pas spre linia de sosire. Cu cat ajungem mai repede, cu atat mai bine.
Eu vad toata aventura asta ca pe un “treasure hunt”. Trebuie sa parcurgi un traseu de unde sa culegi indicii pentru a ajunge la “comoara”. Unele indicii sunt ascunse mai bine, altele sunt la vedere. Regulile jocului spun ca cele care sunt mai greu de gasit au o valoare mai mare. Zi de zi adunam indicii care ar trebui sa ne duca la punctul final, care este “comoara”. Cateodata ne si ratacim, luam indicii gresite si ajungem mai greu la final. Dar partea frumoasa este ca avem ocazia sa o luam de la inceput. Ca sa nu fie confuzie, clarific faptul ca indiciile care ne duc spre punctul final sunt gandurile noastre, ideile, informatiile si datele pe care le culegem de la viata. “Comoara” este decizia la care ajungem.
Imi permit sa mai fac o analogie, intre vietile omenesti si un puzzle. Fiecare decizie este o piesa pe care o punem la rezultatul final, adica puzzle-ul. Uneori luam piese gresite sau le asezam gresit, dar important este sa fim perseverenti si sa ne dorim sa il terminam. Avem o viata pentru asa ceva. In functie de pozitia sociala in care ne nastem sau de familia pe care o avem alaturi, putem sa avem un puzzle de mii de piese sau unul de cateva sute. Oricum, ideal ar fi ca la finalul vietii sa putem spune ca am avut un puzzle complet.
Asadar, cum stii daca deciziile pe care le-ai luat sunt corecte? Uneori simti pe loc, alteori dureaza o viata intreaga sa stii daca ai facut ce trebuia. Cred ca stii cel mai bine daca per total deciziile tale te-au dus intr-o directie corecta atunci cand ajungi in locuri care iti plac si fac lucruri doar de dragul de a le face. Finalul deciziilor corecte este o viata lipsita de greutati si in care in fiecare zi poti sa zambesti din suflet.
Poate ca asta face parte din misterul si frumusetea vietii. Daca ai stii dinainte ce trebuie sa faci ca sa fie bine, atunci nu ai mai avea parte de surprize si toata viata ar fi doar un sir lung de monotonii.
Pe de alta parte, cred ca adanc in sufletul nostru stim ce trebuie sa facem ca sa mergem spre decizia corecta.
Am descoperit ca unele decizii ne afecteaza pe termen lung, altele au efect pe termen scurt.
Ar fi interesant sa stim ca exista o reteta magica pe care daca o respectam cu strictete, atunci rezultatul va fi cel scontat. Dar nu exista. Si daca ar exista, s-ar pierde din frumusetea de a trai.
Fiecare minut, fiecare ora, fiecare zi este o intrecere cu noi insine si cu altii spre linia de sosire. Intrecerea consta in culegerea de date si informatii pentru a putea lua cele mai bune decizii. Deciziile ne aduc pas cu pas spre linia de sosire. Cu cat ajungem mai repede, cu atat mai bine.
Eu vad toata aventura asta ca pe un “treasure hunt”. Trebuie sa parcurgi un traseu de unde sa culegi indicii pentru a ajunge la “comoara”. Unele indicii sunt ascunse mai bine, altele sunt la vedere. Regulile jocului spun ca cele care sunt mai greu de gasit au o valoare mai mare. Zi de zi adunam indicii care ar trebui sa ne duca la punctul final, care este “comoara”. Cateodata ne si ratacim, luam indicii gresite si ajungem mai greu la final. Dar partea frumoasa este ca avem ocazia sa o luam de la inceput. Ca sa nu fie confuzie, clarific faptul ca indiciile care ne duc spre punctul final sunt gandurile noastre, ideile, informatiile si datele pe care le culegem de la viata. “Comoara” este decizia la care ajungem.
Imi permit sa mai fac o analogie, intre vietile omenesti si un puzzle. Fiecare decizie este o piesa pe care o punem la rezultatul final, adica puzzle-ul. Uneori luam piese gresite sau le asezam gresit, dar important este sa fim perseverenti si sa ne dorim sa il terminam. Avem o viata pentru asa ceva. In functie de pozitia sociala in care ne nastem sau de familia pe care o avem alaturi, putem sa avem un puzzle de mii de piese sau unul de cateva sute. Oricum, ideal ar fi ca la finalul vietii sa putem spune ca am avut un puzzle complet.
Asadar, cum stii daca deciziile pe care le-ai luat sunt corecte? Uneori simti pe loc, alteori dureaza o viata intreaga sa stii daca ai facut ce trebuia. Cred ca stii cel mai bine daca per total deciziile tale te-au dus intr-o directie corecta atunci cand ajungi in locuri care iti plac si fac lucruri doar de dragul de a le face. Finalul deciziilor corecte este o viata lipsita de greutati si in care in fiecare zi poti sa zambesti din suflet.
No comments:
Post a Comment