Asta e un viciu de care nu pot sa scap. Am renuntat intaia data, cand am ramas gravida cu fata cea mare. Si mi-a fost foarte usor. Am zis gata, nu mai fumez, si nu am mai fumat. Insa dintr-o prostie, m-am apucat dupa ce am oprit alaptarea. Si cand am ramas gravida, din nou, nu am mai putut renunta la ele. Am incercat, dar am inceput sa tremur, dupa vreo saptamana. Medicul m-a sfatuit sa nu le las, doar sa le schimb, si sa le reduc numarul. Asa am facut. Am inceput sa fumez prin primul an de facultate. Daca la inceput nu mi-a placut, dupa scurt timp deja eram o profesionista. Imi luam tigari pe ascuns sa nu vada mama. Iar la facultate era in mare trend sa fumezi. Si cum era sa stau fara tigara in cluburi sau la chefuri.. Si cand ieseam cu prietenii, evident ca fumam. La un moment dat, de cand s-a dat sotul pe tigara electronica, m-am gandit sa o incerc si eu, dar nu-mi place. Nu e acelasi lucru, ca si cu tigara normala. La un moment dat, am incercat si tigarile mentolate. Au fost foarte ok la inceput, insa asa greu le fumam, incat am trecut pe cele normale. Daca nu am bani de tigari, rezist. Cand nu mai rezist, imi iau la fir, si ma calmez. Stiu, nu e tocmai placut, dar nu am ce face.
No comments:
Post a Comment