Origini fascinante ale lucrurilor obisnuite din viata noastra

Divortul. Rata divortului este mare in orice perioada, mai ales pe timp de criza economica. In trecut, cuplurile se desparteau chiar si la cateva ore de la casatorie, invocand motive banale precum sforaitul – da, aici trebuie sa le dam dreptate femeilor sau, mai rau, domnilor care nu se puteau odihni de sforaiala melancolica a partenerului. La civilizatiile stravechi divortul era totusi o practica simple. In Egiptul Antic, casatoria nu avea nici un fel de consecinte juridice, constand doar in prezenta barbatului si a femeii sub acelasi acoperis. Divorturile si recasatoriile erau ceva comun. In Grecia, problema era dezbatuta de magistrati si era vazuta in mod obiectiv. In Japonia, daca sotul nu garanta divortul, sotia putea sa aleaga sa locuiasca intr-un templu timp de trei ani, timp dupa care mariajul se „dizolva”, nu mai exista oficial. Femeile vikinge erau foarte fericite sa-si lase barbatii in plata Domnului daca nu erau in stare sa faca ceva util pentru familie. In Marea Britanie medievala, divortul era doar o problema ecleziastica. Biserica Anglicana, care a fost instituita tocmai pentru ca Henry VIII sa poate divorta de nevasta, era si mai categorica decat biserica catolica. Schimbarile reale au fost posibile doar gratie lui Caroline Sheridan, sotia parlamentarului George Norton. Sheridan a fost inselata de sotul sau, gasindu-si consolarea in scris si copii. Odata, diabolicul Norton a fortat-o pe Sheridan sa se apropie de Lordul Melbourne, dar asta doar pentru a putea sa-l acuze si pe el si pe sotie de adulter, in 1836. Femeia a pierdut procesul, i-au fost luati copiii si banii. Ca urmare, ea a devenit o militanta pentru drepturile femeilor casatorite si a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a le apara de abuzuri.